Perusii,un dar al lui Dumnezeu?

De ce perusii pot fi considerati un dar al lui Dumnezeu????

Exista dupa mine 6 motive

1.Penajul impecabil

Perusii sunt o specie unica de penaj cu nuante ca verde,albastru,alb pana la negru,unii perusi.

2.Activitate
E dragut sa privesti joaca dintre un cuplu de perusi,cum se pupa unul pe altul pe la gusita.

3.Sunt buni tenori

Ciripitul perusilor e de neuitat.

4.Pot sa vorbeasca
Dupa un antrenament de 2-3 luni,perusul poate imita cayeva sunete.

5.Specie rara

S-a descoperit o minune a naturii,cat de curand,un perus pe jumate albastru,pe jumate verde,e mascul si acea specie e unica.

6R.I.P Avem si vesti triste.
Coincidenta suspecta

In anul 1914,la gradina zoologica din Cincinnati,a murit ultimul exemplar al perusului de Carolina(Conuropsis carolinensis),specie si ea gregara,care popula sud-estul Statelor Unite,cuibarind in scorburile copacilor.Avea,din pacate,obiceiul de a navali in livezi,in stoluri,distrugand rapid recoltele.Este inutila prrcizarea ca nu vreo epizootie(molima) a facut sa dispara total micuta si frumoasa pasare,la vremea ei prolifica si foarte rezistenta.

Concurs fericit si nefericit

Astazi la ora 20:00 am participat la concursul Casa  cu perusi pe Facebook,e cel mai bun blog despre perusi.Daca eram una din primele doua persoane care au raspuns la intrebare primii si corect,as fi castigat doua batoane,jucarie carusel bat si o cescuta pentru salata.Dar n-am raspuns primul sau al doilea ci al patrulea.M-am decis sa discutam intrebarea

Pe d-na care detine acel blog o cheama Adina si a crescut perusi de aproape 7 ani.Ea organizeaza mici concursuri pe pagina ei oficiala de Facebook cand aceasta acumuleaza un numar din 500 in 500 de likeuri cu premii adevarate primul care raspunde e castigator si il rasplateste cu cateva mici cadouri pentru peruselul persoanei castigatoare.Regula este mereu ca prima persoana care raspunde correct la intrebare de genul Cate pene are coada unui perus?? Si corect castiga.In prezent pagina are cam 2017 aprecieri.
Despre perusi putem spune ca a avut o pereche Biluta si Cipita iar in prezent detine o pereche frumoasa ce ii are ca suflete pereche pe Bobita,un perus de culoare verde,aprox.1 an si o perusica proaspat iesita din simptomul de asa zisa Diaree,pe numele ei de Piscotica.

Intrebarea de data asta suna asa

Care este culoarea ochilor perusilor???

Este negru.Eu am pierdut secunde judecand intre alb si negru.De ce alb?
Fiindca o sa descriu pe etape.
De la nastere si pana la un an,perusul prinde o culoare Negru,raspunsul intrebarii.
De la varsta de un an si pana la cel mult opt ani,perusului i se trage culoarea de alb pe margini si un punctulet negru in mijloc.Dar sa nu spuneti ceva de etape,eu le-am precizat ca sa intelegeti care este problema.Noroc castigatorilor de astazi si ca peruseii lor sa se bucure de daruri.

Sfaturi ca sa te imprietenesti cu perusul tau

Sfaturi noi pentru începători, dar şi pentru cei care nu au reuşit să cucerească prietenia micului lor peruş

1. Adoptă un peruş doar dacă iubeşti cu adevărat păsările, dacă îl poţi lăsa liber prin casă să zboare şi dacă ai suficient timp pentru el în fiecare zi. Nu “cumpăra” un peruş doar pentru că este mai ieftin decât o pisică sau pentru că hrana lui este ieftină şi îl poţi ţine închis în colivie, să nu facă mizerie!

2. Papagalii, inclusiv speciile mici precum peruşii, sunt mult mai evoluaţi decât am crede noi. Respectă-i şi iubeşte-i ca pe nişte prieteni. Sunt inteligenţi, te studiază şi îţi învaţă programul de viaţă, reţin gesturile şi învaţă să le interpreteze, iar în scurt timp învaţă şi semnificaţia unor cuvinte pe care le rosteşti adesea.

3. Alege un peruş de la crescătorii dedicaţi, deja dresat să vină pe deget şi să mănânce din mână. Un asemenea peruş are mai mare încredere în oameni şi te vei împrieteni repede cu el, important este ca tu să meriţi prietenia lui şi afecţiunea lui necondiţionată.

4. Dacă este foarte speriat la început, nu îţi fă griji! Arată-i că îl iubeşti, poartă-te blând, vorbeşte mult cu el, dar stai la distanţă până se învaţă cu tine şi spaţiul nou din jur.

5. Acoperă partea din spate a coliviei cu un şal, ca peruşul să se simtă mai în siguranţă. Dacă este spaţiu liber de jur împrejur, se va teme de diverse pericole care pot veni din toate direcţiile. Protejat cu un şal, va prefera să se retragă într-un colţ când se simte ameninţat, unde trebuie lăsat să se liniştească.

6. Nu băga mâna în colivie după el, să îl fugăreşti, să încerci să îl prinzi. Schimbă mâncarea şi apa cu gesturi domoale  şi vorbeşte cu el, până când vei simţi că s-a obişnuit cu tine şi că te acceptă fără rezerve. Abia atunci, poţi încerca să apropii mâna de el, eventual un singur deget, să îl înveţi să se urce pe deget sau să ia o sămânţă de pe degetul tău.

7. Fă gesturi blânde în jurul peruşului, nu ţipa, nu da muzica sau televizorul tare, nu îl brusca, nu scutura colivia, nu lăsa căţelul sau pisica să se apropie de colivia lui. Animalele de companie sunt mereu un pericol pentru păsări.

8. De îndată ce peruşul învaţă să se urce pe degetul tău, nu te grăbi să aduci mâna spre tine, spre faţa ta… este indicat să duci degetul spre o bară din colivie, să se urce pe ea…. Şi tot aşa, câteva zile, până învaţă mişcarea şi prinde curaj, să fie el convins că nu îi faci nimic rău. Când va fi pe deplin încredinţat că nu îi faci niciun rău dacă stă pe degetul tău, atunci îl poţi ridica spre faţa ta, să îi vorbeşti calm.

PERUŞULUI MEU ÎI ESTE TEAMĂ DE MINE

Am primit adesea mesaje pe blog de la cei care au adoptat de curând un pui de peruş în care se plâng că pasărea este speriată, timidă, că ciupeşte sau că se zbate în colivie când se apropie de ea. Teama este absolut firească la început. Mulţi copii se aşteaptă ca peruşii să se poarte ca pisicile sau căţeluşii, care îţi sar în braţe şi abia aşteaptă să fie alintaţi. Păsările au un comportament complet diferit, se tem de oameni şi este nevoie de multă răbdare pentru a te împrieteni cu ele. Cui nu are răbdare, nu îi recomand să adopte păsări, indiferent de specia lor. Pe de altă parte, peruşii, papagalii în general, nu sunt recomandaţi copiilor, mai ales celor mai mici de 10 – 11 ani. Cu riscul de a-i supăra pe cei care cumpără peruşi pentru copii, aş vrea să le atrag atenţia că micuţii lor nu au capacitatea şi maturitatea necesară de a înţelege comportamentul unei păsări.

Ţine cont de faptul că orice peruş poate fi dresat, totul depinde de tine! Peruşii sunt păsări sociabile, care au nevoie de multă afecţiune şi înţelegere. Un peruş are nevoie de prieteni şi se va apropia de oamenii care îl iubesc din instinct. Dar trebuie să îi câştigi încrederea, să nu îl sperii niciodată, să nu îl chinui, să nu îl prinzi în mână doar pentru plăcerea de a-l ţine în palme, să nu îi faci baie forţat… ŞI SĂ ÎL LAŞI LIBER PRIN CASĂ DIN PRIMELE ZILE!!!! Libertatea te va ajuta foarte mult să îl dresezi pe parcurs!!!

1. Cu peruşii trebuie să ai foarte multă răbdare, mai ales cu cei speriaţi, care se feresc de oameni şi care nu au fost deja dresaţi.

2. Trebuie să le oferi foarte multă dragoste, fără să aştepţi nimic în schimb. Un peruş nu va veni la tine din prima zi, decât dacă este foarte bine dresat. Spre deosebire de un căţel sau alt animal de companie, peruşul va încerca să te evite, să stea la distanţă de tine şi se va feri de mâna ta.

3. Peruşul te observă cu mare atenţie şi reţine orice gest greşit pe care îl faci faţă de el: dacă ţipi la el, dacă îl bruschezi, dacă îl prinzi brutal în mână… chiar dacă tu nu vrei să îi faci ceva rău, pasărea speriată va interpreta altfel atitudinea ta. Peruşii au o memorie excelentă şi orice gest greşit la început o va împiedica să aibă încredere în tine multă vreme.

Ca atare….

1. Dacă adopţi un peruş, în primele zile lasă-l să stea liniştit în colivie, să se obişnuiască cu noua casă, cu mirosurile şi sunetele din jurul lui şi cu prezenţa ta discretă. Apropie-te de colivie doar ca să îi dai de mâncare şi apă.

2. În următoarele zile, începe să stai mai mult timp lângă colivie şi vorbeşte cu el blând, povesteşte-i diverse lucruri pe un ton calm şi blând şi foloseşte tot mai des numele pe care vrei să îl înveţe.

3. După aceste zile de pregătire, în care peruşul stă liniştit în prezenţa ta, începe treptat să ţii mâna mai mult timp în colivie, după ce îi dai de mâncare. Adu-i legume, frunze de salată sau morcov ras şi oferă-le, dar fără să îl atingi.

4. Pe măsură ce pasărea este mai relaxată şi se obişnuieşte cu tine, poţi apropia palma cu seminţe. Nu va veni din prima zi, dar dacă vei insista şi vei ţine în fiecare zi palma cu seminţe câteva minute la el în colivie, va veni până la urmă să mănânce.

5. Ulterior, poţi încerca să ţii un deget în faţa lui, puţin mai sus de gheruţe, ca să îl determini să urce pe deget. La început, este posibil să te ciupească, pentru că peruşii cunosc lumea înconjurătoare cu ajutorul ciocului. Ei ciupesc lucrurile din jur să vadă ce consistenţă au, ce gust sau ce miros au, dacă pot avea încredere în ele sau nu. Dacă te ciupeşte şi te doare puţin, nu ţipa şi nu sări în sus! (acesta este un alt motiv pentru care papagalii nu sunt recomandaţi copiilor, un copil dacă e ciupit tare şi îl doare, se va feri de pasăre, va ţipa, va plânge sau va încerca să se răzbune, iar pasărea este cea care va avea de suferit la final) Păstrează-ţi calmul şi vorbeşte blând cu peruşul, el nu te ciupeşte să îţi facă rău, ci pentru că vrea să ştie că se poate baza pe deget, că se poate cocoţa pe el fără să fie în pericol.

Răbdarea şi dragostea, dar şi capacitatea de înţelegere a comportamentului unui peruş sunt elementele cheie pentru dresajul lui. Un stăpân lipsit de răbdare, nervos, agitat, care nu are timp să stea cu pasărea, nu va reuşi niciodată să se împrietenească cu ea. 

PERUŞUL TĂU CIUPEŞTE?

Perușii nu sunt păsări agresive. Dacă ciupesc, o fac rar și dintr-un motiv bine întemeiat, pe care trebuie să îl descoperi observând cu mare atenție comportamentul păsării, preferințele sale și lucrurile de care se teme. Perușii sunt papagali sociabili care folosesc rareori ciocul pentru a rezolva o problemă. De obicei, sunt agresivi dacă le este atacată căsuța, scorbura sau colivia. Dar, dacă nu sunt agresivi, de ce ciupesc oamenii? Ei bine, crescătorii cu experiență spun că ciupitul este un comportament dobândit. Perușul își ciupește stăpânul sau persoana care interacționează cu el de frică, din gelozie sau pentru că a fost enervat. Urmărește cu atenție ce se întâmplă înainte și după ce te ciupește, să descoperi motivul. Poate că tu porți un parfum iritant sau poate tocmai ai fumat, miroși a țigări și perușul nu mai recunoaște mirosul tău obișnuit. Poate că l-ai enervat, atingând sau jucându-te cu jucăria preferată…

Ciupește de frică…

Ceva l-a speriat și te ciupește când vrei să îl iei pe deget. Poate că tu ai făcut o mișcare bruscă sau l-ai repezit, deși vroiai doar să te joci cu el. De asemenea, dacă îl obligi să se apropie de persoane străine, te va ciupi pe tine sau pe ele. Perușilor le trebuie ceva timp să se obișnuiască cu musafirii sau cu noi membri ai familiei. Dacă în casă intră un câine sau o pisică, va deveni nervos și te va ciupi, dacă încerci să îl scoți din colivie, unde se simte în siguranță.

Își apără teritoriul…

În mod special, perușelele sunt cele care devin mai agresive, dacă le încalci teritoriul, dar și perușii pot avea o reacție similară. Ei consideră colivia căsuța lor, în care ceilalți nu au ce căuta. Dacă deschizi ușița să schimbi apa, mâncarea, să iei o jucărie, este posibil să te muște, dacă între voi nu există încă o relație de încredere și afecțiune. Pentru peruși, colivia este locul posibil în care pot depune ouă și în care își vor crește puii, iar instinctul de reproducere îi face să devină agresivi în unele momente cu cei care se apropie de colivia lor. Ca atare, fă tot posibilul să vă împrieteniți și poartă o mănușă dacă te ciupește când îi schimbi mâncarea. Nu țipa, pentru că țipetele sunt un semnal de încurajare pentru pasăre să țipe și ea mai tare. Nu îți retrage mâna, pentru că va învăța că te poate domina dacă te ciupește.

Agresiv din dragoste…

Un peruș care este deosebit de atașat de stăpânul lui poate deveni agresiv cu ceilalți membri ai familiei sau cu cei care nu îl iubesc și nu îi arată aceeași simpatie. Dacă te hotărăști să adopți un peruș sau orice alt papagal, trebuie să fii sigur că întreaga familie îl va accepta și îl va iubi. De mic, perușul trebuie să se împrietenească cu toți, fiecare trebuie să îi vorbească, să îl alinte, să se joace cu el, astfel încât pasărea să se considere egalul tuturor. Dacă se atașează de un singur membru al familiei, iar ceilalți îl ignoră, el suferă și poate deveni agresiv. Bineînțeles, întotdeauna va exista un stăpân preferat, dar trebuie să aibă o relație apropiată și cu ceilalți membri ai familiei.

Este nervos…

Motivele pentru care un peruș poate fi nervos și poate ciupi sunt extrem de diverse. Nu privi perușii ca pe niște marionete cu care te joci când vrei tu. Au și ei nevoie de odihnă, de intimitate, de liniște, de somn… pur și simplu de un timp numai al lor. Dacă îi deranjezi când sunt obosiți, îi vei enerva și este posibil să ciupească. Dacă insiști să îi mângâi sau să îi ții în palmă, iar acest lucru nu le place, te vor taxa. În perioada de năpârlire sunt mai nervoși, iar penele noi le irită pielea și nu acceptă mângâierile.

Cum trebuie să reacționezi tu:

-      Nu lovi niciodată pasărea și nu țipa la ea;

-      Perușul percepe agresivitatea ta ca pe un comportament intimidant, nu ca pe o corecție.

-      Dacă țipi, nu faci decât să îi arăți că îți plac țipetele și va țipa și el mai mult;

-      Ignoră ciupiturile, dacă sunt dureroase, poartă o mănușă o vreme, până încetează;

-      Ai grijă să nu devină un obicei să te ciupească de față, de nas sau de ureche, ori de câte ori încearcă, atinge-i ciocul ușor și ceartă-l pe un ton calm, dar hotărât.

-      Nu fii niciodată agresiv cu el, dacă ciupește, îndepărtează-te de el, nu îl băga în seamă o vreme, apoi întoarce-te și vorbește-i blând, repetând acest lucru, el va înțelege că, dacă este agresiv, este părăsit.

REGULI DE AUR PENTRU DRESAJUL PERUŞILOR

Regula nr.1: Câștigă-i încrederea!

Foarte puțini pui de peruși sunt deja dresați de crescători și se urcă pe degetul tău. De obicei, sunt aduși la vânzare la vârste foarte mici, de 3 – 4 luni, perioadă prea scurtă pentru un dresaj eficient. Când sosește acasă la tine, micul pui de peruș este speriat, plânge după părinți și după locurile pe care le cunoștea (chiar dacă tu nu vezi lacrimile!) și tresare la cel mai mic zgomot. Pentru a-i câștiga încrederea, trebuie să te porți foarte blând cu el, să îi vorbești ca unui copil mic, pe o voce plăcută, să nu țipi, să nu ridici glasul și să nu faci niciun gest care ar putea să îl sperie. Nu bate cu degetele în colivie, nu încerca să îl prinzi în mână brutal și păstrează o atmosferă liniștită în casă.

Regula nr. 2: Multă răbdare

După câteva zile, în care se obișnuiește cu colivia lui și cu obiectele din ea, încearcă să petreci cât mai mult timp pe lângă colivia lui și să ții mâna la intrarea în colivie, ca să se obișnuiască cu ea. De îndată ce nu mai sare speriat de mâna ta, poți să o introduci ușor în colivie cu semințe în palmă. Nu va veni la tine din prima zi, dar nu trebuie să te descurajezi. Încearcă acest lucru de 2-3 ori pe zi, timp de câteva săptămâni. Până la urmă se va obișnui cu mâna ta și va veni să ia semințe. Cu timpul, îi poți oferi și alte bunătăți din mâna ta, precum bucățele de măr, frunze de salată sau gălbenuș de ou fiert. De fiecare dată, ține mâna tot mai aproape de el până când reușești să îl mângâi sub cioculeț.

Regula nr. 3: Pe deget

Dacă perușul începe să aibă încredere în tine și se urcă în palma ta, este timpul să începi să îl dresezi să se urce pe degetul tău arătător. După ce îi dai mâncare din palmă, întinde degetul arătător în fața lui, puțin mai sus de piept, chiar sub cioculeț, și spune-i Hai sus!. Atinge ușor pieptul perușului și împinge-l puțin în sus, să înțeleagă că vrei să urce pe degetul tău. Unii sunt mai curajoși și fac acest lucru de la primele încercări. Alții sunt mai timizi și au nevoie de repetiții timp de câteva săptămâni sau luni.

Regula nr. 4: Libertatea

Dacă perușul se urcă pe degetul tău când vrei tu, mănâncă din palma ta… înseamnă că este dresat şi, cel mai important, înseamnă că are încredere în tine. După fiecare lecţie de dresaj, este bine să îi dai drumul din colivie, să se bucure de libertate. Simţindu-se liber, peruşul îţi va fi recunoscător, va fi bucuros să te vadă când intri în cameră, ştiind că stai cu el şi că îi dai drumul să zboare… astfel se va construi o relaţie mai strânsă între voi.

Când îi dai prima dată drumul din colivie, va zbura haotic prin cameră. Stai liniștit pe un scaun și lasă-l să exploreze singur camera. Ar fi bine să strângi perdelele de la geam spre perete, să nu se agațe în ele, și să astupi spațiul dintre dulapuri și pereți cu niște cutii sau cărți, să nu cadă după dulapuri. De asemenea, recomand să astupi cu un șal și oglinda, dacă ai așa ceva în camera, să se nu lovească de ea. El va zbura de colo, colo, își va alege niște obiecte pe care va ateriza sau va veni pe capul tău – pentru că deja are încredere în tine. Întinde mâna deasupra capului, să se urce pe ea și vorbește-i blând cum îl alinți tu de obicei. Treptat, va învăța să vină pe capul și pe umărul tău, va explora casa cu tine și se va juca în afara coliviei. Ar fi bine să îi faci un loc de joacă în afara coliviei, cu o creangă de pom fructifer și jucării colorate, să nu se plictisească dacă tu ești plecat de acasă.

Cum isi pastreaza perusii penele impecabile???

Peruşii sunt păsări foarte curate, îşi îngrijesc penele foarte des, le curăţă de mai multe ori pe zi şi le păstrează lucioase şi pufoase. Este foarte important ca penajul lor să fie curat, să îi ajute la zbor şi să ţină departe orice boală care ar putea ataca pielea.

Natura i-a înzestrat cu o glandă care secretă un ulei pentru curăţarea penelor. Glanda uropingiană este situată la codiţă, acolo unde încep penele cele mai lungi, şi poate fi văzută când pasărea îşi răsfiră penajul de pe spate. Arată ca o mică umflătură din centrul căreia porneşte un smoc subţirel de pene pe care se prelinge uleiul.

Cum folosesc peruşii secreţia glandei

Când peruşul atinge cu ciocul glanda, culege o picătură de ulei pe care o distribuie apoi pe pene, începând de la capăt până la vârf. Cu acelaşi ulei, peruşul îşi unge şi pielea de pe gheruţe. De asemenea, îşi freacă vârful capului de glandă pentru a se unge şi în această zonă, pe care nu o pot curăţa cu ajutorul ciocului. Când se pufăcesc şi se ung, peruşii ne arată cât de elastici şi mobili sunt, chiar dacă au numai câţiva centimetri lungime.

Rolul glandei şi al secreţiei uleioase:

-         ajută penele să îşi păstreze structura intactă, vitală pentru zbor, să rămână strălucitoare şi atrăgătoare pentru un posibil partener;

-         hrăneşte şi protejează pielea de pe gheruţe să nu fie atacată de paraziţi precum acarienii râiei;

-         fereşte pielea să nu se ude în timp ce pasărea face baie şi împiedică apa să strice structura delicată a penelor;

-         protejează penele de paraziţi.

Bolile glandei uropigiene

- metaplazia: glanda se umflă, aproape că îşi dublează volumul şi canalul de scurgere a uleiului se închide; acest lucru se petrece adesea din cauza deficienţei de vitamina A; peruşul poate fi ajutat dacă masezi uşor, cu delicateţe, glanda cu o bucată foarte fină de bumbac curat, înmuiat în apă caldă sau în ceai de plante cald.

- inflamaţii şi infecţii: se pot observa cu ochiul liber, glanda este umflată, roşie sau vineţie. Apelaţi de urgenţă la un veterinar să vă ajute cu un unguent împotriva infecţiei.

- cancerul glandei: dacă este diagnosticat corect, singura soluţie este îndepărtarea chirurgicală a glandei, dar numai ca ultimă soluţie

Cum invatam un perus sa vorbeasca???

De cate ori am fost intrebat de asta.Bine,uite,va spun!!!!

      O calitatea deosebita pe care o au aceste minunate pasari este aceea ca unele exemplare pot imita vocea omeneasca. Calitatea cuvintelor pe care le pot pronunta perusii este insa destul de slaba si nu se pot compara cu alte exemplare de talie mare care pot pronunta cuvinte mai clar. Prin exercitii pe care vi le vom prezenta in continuare, perusii pot totusi invata unele cuvinte.

     In primul rand perusii pot fi invatati sa vorbeasca doar daca sunt luati de mici de langa parinti si crescuti separat, fara a avea contact cu alti papagali. Papagalii trebuie luati de langa parinti inca din cuib (cel mai indicat) insa in acest caz ei trebuie hraniti zilnic cu mei decorticat si cu terci de gris pana cand incep sa manance singuri, fie la maxim o saptamana dupa ce au iesit din cuib. Papagalul ales trebuie sa fie cat mai bland, sa nu se sperie cand apropiem mana de el. De asemenea un criteriu important al alegerii perusuilor este cel al sexului, la perusii ondulati mai buni vorbitori fiind masculii. Stabilirea sexului la o varsta asa frageda este dificila insa iata un indiciu care va poate ajuta: culoarea ceromei ce inconjoara narile la masculi este in intregime de culoarea roz-violacee, pe cand la femele este roz-violacee pe margini, slabind in intensitate pana in dreptul narilor unde este bleu-albicioasa.
   Dupa alegerea puiului potrivit, acesta se tine intr-o cusca de marime medie 50 X 30 X 20 cm cu vase cu apa, hrana obisnuita descrisa mai sus, si nisip pe jos. Acesta trebuie tinut izolat fata de alti papagali, pentru a nu auzi cantecele acestora, deoarece acest lucru l-ar face sa nu mai imite vocea omeneasca.

     Primul lucru ce trebuie facut este imblanzirea perusului, prin evitarea zgomotelor si a miscarilor bruste. Trebuie sa ne apropiem de cusca si cu miscari line sa punem mana pe el, fara sa-l speriem, sa il mangaiem pe ceafa si pe partile laterale ale capului. Dupa ce repetam acest lucru de mai multe ori, il invatam sa ne stea pe deget si incet putem sa-l scoatem din colivie.La primele incercari de a-l scoate din colivie probabil se va speria si va zbura prin camera, lovindu-se de pereti si de geam. Trebuie lasat sa se linisteasca si de cele mai multe ori se intoarce singur la crescator. In caz contrar il prindem usor, cu blandete si il punem inapoi in colivie.In tot acest timp ii repetam numele sau cuvantul care vrem sa-l invete.Repetam aceste exercitii de mai multe ori pe zi pana cand papagalul se imblanzeste si se imprieteneste su crescatorul.

     Dupa ce s-a imblanzit, perusul este lasat sa zboare in camera si se observa ca este foarte prietenos cu cresatorul, asezandu-se pe umerii lui, pe deget, etc. Partea cea mai importanta in acest moment este repetarea cuvantului (la inceput este de preferinta alegerea unor cuvinte usoare Riki, Kiki, Miki, etc.) de multe ori pe zi, pana cand il pronunta (pe la varsta de 3-6 luni). Este important ca atat pe perioada de invatare cat si dupa ce pronunta cuvantul, sa nu pronuntam nici un alt cuvant. Este indicat ca invatarea perusului sa fie facuta de o singura persoana, pentru ca papagalul sa nu auda alt timbru vocal care sa-l enerveze sau sa-l dezorienteze. Performante mai bune in invatarea perusilor sa vorbeasca il au femeile si copiii, deoarece au vocea mai subtire si astfel mai apropiata de glasul papagalului.

     Dupa ce l-am invatat un cuvant, se trece la invatarea altuia nou, cu repetarea cuvintelor ce le-a invatat deja, in caz contrar putand sa uite ce a invatat. Dupa ce a invatat mai multe cuvinte se poate trece la invatarea unor propozitii scurte, insa nu i se pronunta decat un cuvant sau o propozitie odata si dupa ce a invatat-o bine se trece la urmatoare.

     Un mod interesant si eficace de a invata un papagal sa vorbeasca este prin inregistrarea unui cuvant pe caseta si redarea in mod repetat.

     Astfel pentru a invata un papagal sa vorbeasca este nevoide de multa rabdare, insa un astfel de efort se merita pe deplin, rasplata fiind satisfactia pe care o veti avea cand papagalul va va striga pe nume cand veti intra in camera.Succes!!!:))

Obiceiuri sanatoase in ingrijirea perusilor

Daca vrei sa detii un perus,iti trebuie RESPONSABILITATE.Adica sa nu te enervezi pana ce te-ai retardat si sa-ti vina vreo idee doar ca perusul s-a ,,usurat'' pe undeva.Perusul vrea sa obtina de la tine blandete,dragoste si ingrijire,si nu spun asta fiindca am eu perusi de nu stiu cat timp.M-am gandit sa public asta fiindca am primit un mesaj de la un prieten care spunea

Ba,ce tot spuneti voi de perusi???Nu recomand,sunt mizerabili,canta pana ma inebunesc,prea multi bani,nu,cei ce au descoperit pasarile astea sunt niste NEGHIOBI,TAMPITI,CRETINI!!!!!

Oricum tipul e un ordinar si nu recomand eu ca perusii sa ajunga in mana la dinastia.Ai auzit ???Sa te lasi de ei daca vrei sa nu mai ai perusi!
Acestea sunt reguli sfinte pe care orice stapan de perusi AR FACE BINE SA LE URMEZE

1.Primul pas dimineata este schimbarea apei si spalarea adapatorului cu apa calduta .Cand puneti apa perusilor,nu puneti de la robinet,caci ar putea provoca afectiuni ale ficatului din cauza reziduurilor de pe coloana robinetului,este indicat punerea de apa minerala plata cu continut redus de sare(Borsec,Dorna) sau cea de la fantana.Apa,pe timpul iernii,trebuie schimbata in fiecare dimineata si vara de doua ori pe zi.

2.Dupa schimbarea apei,trebuie verificat hranitorul.Daca observati ca sunt multeee coji de seminte decat semine intregi,puteti sa puneti o portie noua de seminte...Eu le dau puilor mei furaj pentru perusi de 1 kg marca Kaufland dar in curand o sa le schimb mancarea cu 2 pungi de 400g fiecare in care contine:4 tipuri mei,ovaz decortificat,biscuiti perusi,seminte canari,falaris.

3.Lasati-i perusului libertatea prin casa,caci zborul contribuie la sanatatea perusului.

4.Schimbati/spalati tavita,daca este tavita mobila,daca schimbati,inseamna sa puneti ziar sau servetele de bucatarie cum fac eu,atunci cand nu doriti acest lucru,puteti lasa tavita asa,simpla,fara nimic pe ea,insa daca nu o schimbati la timp,bacteriile vor imbolnavi pasarile.

5.Dupa schimbul tavitei,spalati jucariile perusului,tot ce are el prin colivie,in afara de baton si os de sepia,cu apa calda,pentru dezinfectare.

6.Este indicat sa spalati si gratiile coliviei si toata carcasa(partea de jos,ce implica cutie si gratiile de plastic pentru impiedicarea contactului dintre perusi si bacterie,daca se depune,doar daca cusca beneficiaza de gratiile acelea) macar o data pe saptamana sau cum fac eu,in loc sa spal numai tavita,spal toata cusca.

7.Seara,aasezati perusul inapoi in colivie pentru a nu zbura haotic prin casa si sa nu se sperie.

Toti ce urmeaza aceste 7 idei vor avea perusi sanatosi si frumosi.

Un exemplu negativ

Nu imi plac crescatorii amatori de perusi!!!Cine le-a dat autorizatie la ciudatii astia sa faca comert cu ei,ma refer la oamenii cum sunt la noi aici in Buzau,in fiecare duminica gasim un om care nu zic ca e rau,e bine ca le da macar o frimitura de paine,da tine in cusca de 30 cm cum e a mea si vreo 20 de exemplare,iar eu nu sunt deloc cocalar asa,fiindca am doi perusi,initial am luat de marimea asta fiindca imi ziceam ca unu va fi de ajuns da se pare ca soarta a decis sa am doi.

7 motive de ce ii consider eu pe crescatori nedemni

1.Ei nu cresc perusi din dragoste,ii cresc ca sa faca profit

2.Boli neidentificate la unele pasari incat duc la imbolnavirea celorlante exemplare.(asta desi e rar dar am auzit ca uneori se intampla)

3.Igiena pasarii(mizeria de la aripi si de la fundul pasarii)

4.Exces de pene si gainat,fiind multi intr-o cusca.

5.Spatiu insuficient pentru papagali,ma refer ca n-au loc in cusca!!!

6.Mancarea insuficienta

7..Hrana perusilor nu contin vitamine.-nu exista prea multi crescatori care le administreaza perusilor fructe si legume,ei isi fac griji cei mai multi sa nu se imbolnaveasca si le dau suplimente fara ca pasarea sa fie bolnava.

Daca chiar va doriti sa cumparati un perus de unde a fost ingrijit cumsecade va recomand locul de unde putini cumpara:PET SHOP.